Se consideră că adulții dorm circa 7-9 ore pe noapte. Totuși, studiile spun că 35 % din americani beneficiază de mai puține ore de somn. Somnul insuficient este cauza majoră a somnolenței excesive diurne, astfel fiind afectată 18 % din populația americană. Deprivarea de somn poate genera o serie de consecințe, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional. Impactul se răsfrânge asupra sănătății fizice și mentale. Aceste persoane sunt predispuse spre dezvoltarea anxietății, depresiei, tensiunii arteriale crescute, obezitate, accident cerebral vascular. 

La locul de muncă, privarea de somn influențează performanța profesională și anume – productivitatea, managementul sarcinilor sau realizarea scopurilor propuse. Ceea ce duce la apariția accidentelor sau chiar deceselor.

Relația dintre privarea de somn și accidentele la locul de muncă

Demonstrat! Există o probabilitate mai mare ca peste 70 % de angajați să fie implicați în astfel de accidente, comparativ cu angajații care beneficiază de un somn calitativ. 

Într-un studiu , realizat în Suedia,  cu un lot de 50 000 de angajați, s-au raportat tulburări de somn ce prezintă risc înalt de deces într-un accident la locul de muncă. 

De ce privarea de somn cauzează accidente profesionale? 

Privarea de somn determină afectarea cogniției. Are loc degradarea procesului cognitiv, fiind implicată memoria și reflexele. Încetinește viteza de reacție, ceea ce înseamnă că persoana afectată va lua decizii într-un timp mai îndelungat. Mai mult decât atât, persoana va avea tendința de a subaprecia propriile capacități, luând riscuri cărora nu le va face față.

Somnolența afectează siguranța angajatului

În diferite industrii, lipsa somnului reprezintă o problemă de siguranță. Privarea de somn la piloți, șoferi de curse lungi, angajații în ture de noapte, personalul medical (rezidenții) se soldează cu greșeli periculoase.

Șoferii care dorm 6 ore și mai puțin, prezintă o rată de 33% de a provoca un accident, comparativ cu șoferii care dorm 7-8 ore. Conducerea vehiculelor după o noapte nedormită are același impact (sau chiar mai rău) ca în situația când se conduce cu o concentrație de alcool în sânge de 0.05% .

Personalul medical prezintă risc ca somnolența să afecteze activitatea sa , în special când activează în ture de noapte. Un studiu realizat pe un lot de 100 de asistente medicale a demonstrat că, performanța cognitivă a scăzut semnificativ în timpul turelor de noapte. Astfel, asistentele medicale au comis erori matematice (cu 32% mai mult față de asistentele medicale care lucrează doar în ture de zi). Acestei situații i-a fost atribuită vigilență scăzută și somn necalitativ. 

Exemple de accidentele la locul de muncă cauzate de somnolență

Diferite și numeroase accidente la locul de muncă au fost cauzate direct sau indirect de somnolența excesivă sau de privarea de somn.

Centrala nucleară Three Miles Island – În 1979, cel mai grav incident comercial al centralei nucleare în istoria SUA s-a produs  în Pensylvania. Accidentul s-a produs atunci când angajații din tura de la 4 – 6 dimineața, nu au sesizat modificările ce au apărut la reactorul nuclear – ceea ce mai târziu a condus la explozie. 

Centrala Nucleară de la Cernobîl – În 1986, catastrofa nucleară de la Cernobîl cu începutul de la ora 1 și 23 minute dimineața, din cauza unei erori umane. Mai târziu, s-a depistat că operatorii responsabili care lucrau în acea zi sufereau de tulburări de somn.

Vărsare de petrol Exxon Valdez – Ore îndelungate de muncă și privarea de somn au fost factorii de bază ce au condus la vărsarea petrolului Exxon Valdez în Alaska, Prince William Sound, în 1989. Se consideră a fi cea mai gravă deversare de petrol , din cauza impactului asupra mediului înconjurător.

Naveta spațială Challenger Explosion – În 1986, la lansarea navetei spațiale nu s-a ținut cont de condiții necesare pentru lansare – din același motiv: lipsa de somn. 

Potrivit raportului, în acea zi angajații lucraseră în continuu de la orele 1 dimineața (ziua exploziei), ziua precedentă ei beneficiind de un somn de mai puțin de 2 ore. 

Zborul 812  Air India Express – În 2010, avionul Air India Boeing 737 s-a prăbușit în partea de sud a Indiei, soldându-se cu decese de peste 158 de persoane aflate la bord. Potrivit anchetei oficiale, pilotul adormise timp de 3 ore e zbor și se trezise dezorientat chiar înainte de aterizare la ora 6 și 30 minute dimineața (ora locală).

Consecințele privării de somn la locul de muncă

Timp pierdut – Anual, SUA pierde 1,23 milioane de zile lucrătoare din cauza insuficienței de somn. Angajații care nu beneficiază de somn calitativ sunt de 2 ori mai mult mai predispuși să lipsească de la locul de muncă.

Modificarea stării psiho-emoționale – Astfel de persoane , cu timpul, devin iritabile, frustrate, anxioase, ba chiar și depresive. Aceste stări pot influența munca în echipă sau comunicarea.

Performanță scăzută – Aceste persoane prezintă performanță scăzută la locul de muncă, probleme de concentrare – comparativ cu semenii lor. 

Costuri crescute – Productivitatea scăzută și absența de la locul de muncă influențează PIB-ul . S-au estimat pierderi între 280 bilioane $ și 411 bilioane $ (sau 1,56 până la 2,28 % din PIB-ul țării).

Referințe:

• Excessive Sleepiness and Workplace Accidents