Ceasul intern al organismului urmează un ciclu de 24 h, numit ritm circadian. Iar centrul care controlează ritmul circadian este nucleul suprachiasmatic. De fapt, ceasul intern înnăscut al oamenilor este puțin mai lung de 24 de ore. Totuși, sistemul nervos central (SNC) sincronizează organismul cu ritmul de 24 ore, în prezența factorilor ambientali. SNC  ,,setează ,, ora de somn odată cu eliberarea melatoninei, atunci când apune soarele.

În majoritatea tulburărilor de ritm circadian, problema fundamentală este reprezentată de faptul că, pacientul nu poate adormi atunci când somnul este dorit, necesar sau aşteptat, fapt ce atrage după sine instalarea unor episoade de somn la momente total nepotrivite şi, bineînţeles, urmate de perioade de veghe, de asemenea, la momente total nepotrivite. Astfel, în scurt timp pacientul va acuza insomnii pe durata nopţii şi/sau somnolenţă pe durata zilei.

 În majoritatea tulburărilor ritmului circadian, polisomnograma relevă un somn normal ca durată şi arhitectură, deci, cu cicluri REM şi non-REM normale. Momentul instalării somnului este, însă, profund alterat. Rareori pot apărea modificări ale stadiilor somnului, ale duratei şi secvenţialităţii lor. Tulburările ritmului circadian pot avea caracter tranzitor sau persistent şi se pot dezvolta pe fondul existenţei altor tulburări de somn.

Drept consecință , oamenii acuză modificări inexplicabile ale poftei de mâncare, dispoziției, stării de vigilență. În perioada când organismul este desincronizat, atunci persoanele date sunt predispuse de a dormi în timpul zilei și întâlnesc dificultăți de a dormi noaptea. Iar peste câteva săptămâni, ei deja nu mai acuză simptome, deoarece ceasul lor biologic se sincronizează cu lumina zilei.

Încercările eșuate de a menține un ritm circadian regulat al somnului, de-a lungul timpului, se soldează cu probleme de sănătate. 

Indivizii cu o astfel de afecțiune, întâlnesc dificultăți în activitatea lor profesională, școlară sau socială. Aceste persoane prezintă predispoziție pentru a dezvolta depresie, din cauza faptului că nu pot iniția și menține somnul conform unui orar stabilit. 

Clasificarea tulburărilor de ritm circadian

Tulburări primare de ritm circadian de tip:

• Întârzierea fazei somnului
• Devansarea fazei somnului
• Somn-veghe neregulat
• Somn-veghe non-24 ore
• De etiologie somatică ( neurologică, infecțioasă, medicală etc.)

Tulburarea ritmului de somn-veghe este o problemă de origine intrinsecă, deoarece depinde mai mult de factori interni decât de cei externi (precum lucrul în ture sau diferențele de fus orar)

Tulburările secundare de ritm circadian ale somnului de tip: 

• Schimbarea turelor
• Schimbarea fusului orar

Factorii predispozanți

• Afecțiuni cerebrale cronice difuze
• Tulburări psihice depresive
• Tumori cu localizare hipotalamică
• Deficit intelectual sever
• Nerespectarea regulilor de igienă a somnului
• Sedentarismul
• Imobilizarea la pat (din motive medicale)
• Tumori cu localizare hipotalamică

• Cecitatea (Se consideră că 50 % din persoanele nevăzătoare suferă de tulburări de ritm circadian. Totuși, unii păstrează capacitatea de a percepe lumina.)
• Factorii de mediu (ex. Schimbarea frecventă a orarului de lucru, schimbarea a 2 sau mai multe fuse orare)

Tablou clinic

• Dificultatea de a adormi (între orele 02.00 – 06.00)
• Dificultatea de se trezi din somn la ora dorită sau ora necesară pentru a-și îndeplini obligațiunile
• Somnolență diurnă variabilă ca intensitate
• Anxietate
• Comportament dezorganizat ceea ce privește orarul de somn

Complicații

Disfuncționalități de ordin:

• Familial
• Profesional
• Social 

Tratament

1. Se inițiază monitorizarea și notarea ritmului circadian al bolnavului într-o agendă, timp de mai multe săptămâni.
2. Tratament medicamentos (benzodiazepine, melatonina)
3. Light-terapia 
4. Psihoterapia comportamentală și ocupațională
5. Respectarea orarului de somn

Referințe:

• ,,Medicina Somnului,, , 2008, pag.182-198, Daniela Boișteanu, Virgil Simionescu, Ioan Haulică, Josef A. Wirth
• Non-24-Hour Sleep Wake Disorder