Apneea de somn centrală se caracterizează prin episoade repetitive de oprire a respirației în somn, cu durată mai mare de 10 secunde în care lipsește efortul ventilator. Majoritatea pacienților cu apnei centrale prezintă concomitent și apnei obstructive.

Factori de risc

Anumiți factori pot crește riscul de dezvoltare a apneei centrale, precum:

• • Sexul – Bărbații sunt mai predispuși de a dezvolta apneea centrală în comparație cu femeile.
  • Vîrsta – Adulții cu vârsta de peste 65 ani sunt mai predispuși de a dezvolta apnei centrale, aici se ia în considerare și comorbiditățile prezente sau calitatea somnului.
  • Afecțiunile cardiovasculare – Persoanele cu fibrilație atrială sau cu tulburări ale funcție de pompă a inimii (insuficiență cardiacă congestivă) prezintă un risc crescut de apnee centrală.
  • Tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale sau leziuni structurale ale trunchiului cerebral – aceste condiții predispun activitatea funcțională a creierului de a regla respirația.
  • Altitudinile înalte – dormitul la altitudini mai înalte (>2500 m) decât ești obișnuit poate crește riscul de a avea apnee centrală. Evenimentele respiratorii apărute la altitudini înalte nu prezintă o problemă, deoarece ele pot dispărea odată cu revenirea la altitudine mai mică.
  • Utilizarea opioidelor (ex. Morfina, oxycodone, codeina) 
  • Utilizarea CPAP – Unii pacienți dezvoltă apnei centrale în timpul utilizării dispozitivelor cu presiune pozitivă continuă nazală.

Clasificări în funcție de cauza apneei centrale

Apnei produse prin instabilitatea controlului de respirație

• • Apnei centrale de adormire (principalul stimul al respirației în somn este presiunea arterială a CO2)
  • Apnei din insuficiența respiratorie hipercapnică (scade sensibilitatea chemoreceptorilor la CO2 și  apariția apneilor prin diminuarea stimulării acestora, mai evidentă în somn când pacienții hipoventilează)
  • Apneea centrală de somn idiopatică (crește răspunsul ventilator la CO2 și PaCO2 scăzută în stare de veghe)
  • Respirația Cheyne-Stokes (model ventilator în care amplitudinea respirațiilor crește apoi scade progresiv până la apnee sau hipopnee după care respirația se reia după același model crescător-descrescător care se repetă).

Apnei centrale produse de stimuli din căile respiratorii superioare

(Obstrucție nazală polietiologică – viroze, rinite alergice, deviații de sept; în urma cărora apar apar apnei/hipopnei atât centrale cât și obstructive)

Apnei din afecțiuni neurologice

Tulburări ale sistemului nervos vegetativ (Sindromul Shy-Drager, diabet zaharat)

Leziunile trunchiului cerebral (poliomielita, infarctul, encefalitele, hemoragiile – care determină hipoventilație în stare de veghe și de somn)

Boli neuromusculare cronice (distrofia musculară, miastenia gravis)

Tabloul clinic

Semne și simptome comune și specifice pentru apneea centrală sunt:

• Episoade de oprire a respirației în timpul somnului
• Senzații de sufocare şi uneori un inspir zgomotos trezesc pacientul de mai multe ori în timpul somnului
• Insomnie
• Somnolență diurnă și oboseala cronică
• Dureri toracice în timpul nopții
• Dificultăți de concentrare și memorare
• Modificări ale stării psiho-emoționale
• Cefalee matinală
• Sforăitul poate fi prezent dar nu este specific
• Toleranță scăzută la exerciții fizice

Evoluție

Depinde de severitatea factorilor subiacenți precum insuficiența cardiacă și bolile cerebrovasculare. Ca și în SAOS, obezitatea agravează evoluția bolii. Complicațiile hemodinamice ale sindromului includ dezvoltarea hipertensiunii sistemice și pulmonare, a tulburărilor de ritm cardiac.

 Cum se stabilește diagnosticul de apnee centrală?

Membru al familiei sau partenerul de pat poate observa oprirea respirației în timpul somnului. Somnologul va realiza un examen fizic, va interoga pacientul cu privire la anamneza medicală și va propune recomandările corespunzătoare.

De obicei, se recomandă efectuarea polisomnografiei sau poligrafiei cardio-respiratorii, în urma cărora specialistul analizează informația înregistrată, inclusiv:

• Activitatea electrică a scoarței cerebrale
• Mișcări ale globilor oculari
• Activitatea musculară
• Ritmul cardiac
• Respirația 
• Fluxul intranazal
• Nivelul de oxigen în sânge

Doctorul va depista opririle de respirație în timpul somnului, astfel fiind capabil de a stabili severitatea apneei.

Tratament

Câteva recomandări esențiale pentru a ameliora starea de sănătate:

• Păstrarea unui mase corporale în limitele normei (IMC între 18.5 și 24.5)
• Limitarea consumului de alcool, care mărește probabilitatea colapsului căilor aeriene respiratorii superioare
• Schimbarea poziției corpului în timpul somnului (nu doar culcat pe spate)
• Limitarea administrării opioidelor
• Alimentație rațională și echilibrată
• Utilizarea terapiei CPAP la indicațiile somnologului

Referințe:

• Central Sleep Apnea
• Central sleep apnea
• ,,Medicina somnului,, , Daniela Boiștean, Virgil Simionescu, Ioan Haulică, Josef A. Wirth, 2008