Polisomnografia

Polisomnografia , numită și studiu al somnului, reprezintă un test integral care permite diagnosticarea tulburărilor de somn. Aceasta înregistrează impulsurile electrice transmise de către creier, nivelul de oxigen în sânge, ritmul cardiac și respirația, dar și activitatea motorie a globilor oculari și a membrelor inferioare.

Polisomnografia poate fi efectuată în cadrul unui centru de somnologie. Dar, uneori, această investigație se realizează și la domiciliu. Testarea tulburărilor de respirație în timpul somnului la domiciliu – utilizează un număr limitat de senzori ce se focusează în primul rând pe diagnosticarea SAOS.

De ce avem nevoie de Polisomnografie?

Polisomnografia monitorizează diferite stadii și cicluri ale somnului pentru a identifica când, cum și de ce este întrerupt somnul nostru.

Sunt diferite tehnologii performante care permite testarea tulburărilor de respirație în condiții de domiciliu, acestea utilizând diferiți senzori.

Etapa incipientă de adormire începe cu somnul non-REM. 

În timpul acestei etape, impulsurile electrice transmise de creier, conform electroencefalografiei, scad treptat.

În această fază – ochii nu se mișcă înainte și înapoi, precum se întâmplă mai târziu. După o oră sau două de somn non-REM, activitatea electrică a scoarței cerebrale revine, și începe somnul REM. Majoritatea persoanelor visează în această fază.

Timp de o noapte, trecem prin mai multe cicluri ale somnului, care alternează între somnul non-REM și REM, timp de 90 de minute. Iar tulburările de somn afectează calitatea acestui proces, în care organismul își recapătă forțele și energia necesară pentru a funcționa.

Somnologul poate recomanda efectuarea polisomnografiei, atunci când el suspectează:

1. Apneea obstructivă în somn sau altă tulburare de respirație în somn – în acest caz, persoana prezintă opriri de respirație care apar în timpul somnului.
2. Tulburări de mișcare a membrelor – persoana în cauză, în timpul somnului, într-un mod involuntar flexează/extensează picioarele. Deseori, această tulburare se asociază cu sindromul picioarelor neliniștite.
3. Narcolepsia – pacientul experimentează în cursul zilei o senzație de istovire și atacuri de somnolență.
4. Tulburare de comportament în timpul somnului REM – în acest caz, persoana execută unele mișcări violente din mâini și din picioare sau apare somnambulism, toate în timpul somnului. Apar cosmaruri sau vise, pe durata cărora persoana afectată țipă sau urlă, imită visele pe care le are în faza REM. Tulburarea se instalează treptat și se manifestă din ce în ce mai agresiv cu trecerea timpului.
5. Insomnie cronică de etiologie necunoscută – atunci când persoana acuză probleme în inițierea sau menținerea somnului.

Riscuri

Polisomnografia este un test neinvaziv și nedureros. Efectul advers cel mai frecvent întâlnit poate fi iritația pielii din cauza senzorilor atașați.

Cum te pregătești pentru o polisomnografie?

Ai putea fi atenționat despre renunțarea la produse sau băuturi care conțin alcool sau cofeină, începând cu orele prânzului până în ziua realizării investigației. Alcoolul și cofeina modifică somnul, iar fazele acestuia pot arăta simptome care pot fi considerate drept manifestări ale unor tulburări de somn. S-ar putea ca să fii rugat să nu utilizezi loțiuni, geluri, parfumuri înainte de testare – pentru că acestea ar putea afecta materialul electrozilor. Toate instrucțiunile cu privire la modul de utilizare a aparatului vor fi explicate în cabinetul somnologului. Iar în caz că aveți întrebări neclare, adresați-le la momentul indicat.

Dacă realizezi investigația în condiții de domiciliu, trebuie să urmeze orele de somn obișnuite, plasând electrozii pe regiunile indicate ale corpului. În timpul testării (și nu doar), trebuie respectate regulile de igienă a somnului.

În condiții de spital sau centru de somnologie, va fi amenajată o încăpere asemănătoare unui dormitor. Aceasta va fi dotată cu cameră video, care înregistrează pe parcursul nopții ce se întâmplă în odaie. Astfel, tehnicianul va putea vorbi cu pacientul.

După ce pacientul e pregătit pentru a se culca, tehnicianul va plasa senzorii pe scalp, tâmple, piept, picioare – fixându-i cu benzi adezive moi. Senzorii sunt conectați la calculator, însă ei sunt destul de lungi pentru a putea permite pacientului să se miște în timpul somnului. Și o clamă este atașată la nivelul degetului sau urechii pentru a monitoriza nivelul oxigenului în sânge.

În timpul somnului, tehnicianul urmărește parametrii:

• Activitatea  electrică a creierului
• Mișcările globilor oculari
• Activitatea musculară
• Ritmul cardiac
• Respirația ( fluxul de aer nazo-bucal)
• Saturația în oxigen al sângelui arterial
• Poziția corpului
• Mișcările cutiei toracice și a abdomenului
• Sforăitul sau alte zgomote pe care pacientul le emite în timpul somnului

În timpul studiului, tehnicianul poate încerca testarea cu ajutorul unui aparat care efectuează presiune pozitivă continuă în căile respiratorii superioare.

Rezultate

Rezultatele obținute în urma polisomnografiei sunt valoroase, fiind posibilă depistarea tulburărilor de somn. De exemplu:

• Undele electrice emise de scoarța cerebrală și mișcările globilor oculari în timpul somnului pot fi de folos pentru a putea înțelege fazele somnului și a identifica perturbările care ne pot vorbi despre o afecțiune a somnului precum ar fi narcolepsia sau tulburări de comportament în timpul somnului REM.
• Modificări ale ritmului cardiac și nivelului de oxigen în sânge – dacă sunt careva devieri, ne vorbesc despre apnee de somn.
• Tulburările motorii sau comportamentale în timpul somnului – pot fi semne ale unor tulburări de somn.
• Efectuarea setărilor corecte pentru aparatele PAP sau oxigen – în caz că doctorul le recomandă pentru utilizarea la domiciliu.

În cadrul investigației, doctorul va evalua frecvența evenimentelor respiratorii- apnei (pauze de respirație cu durata mai mare de 10 secunde) și hipopnei (reducerea cu cel puțin 30% a fluxului aerian naso-bucal timp de 10 secunde și mai mult, însoțit de o scădere a saturației oxigenului din sângele arterial cu minim 3% sau o microtrezire).

 Indicele AHI– reprezintă numărul mediu de evenimente respiratorii (apnei și hipopnei) înregistrat pe ora de somn

• Între 5 și 15 evenimente respiratorii pe ora de somn  – apnee obstructivă forma ușoară
• Între 15 și 30 evenimente respiratorii pe ora de somn  – apnee obstructivă forma medie
• Mai mult de 30 evenimente  respiratorii pe ora de somn  – apnee obstructivă forma  gravă.

La o consultație stabilită cu somnologul/tehnicianul, acesta discută și explică rezultatele analizate. După care se stabilește tratamentul de care persoana are nevoie și evaluarea stării de sănătate pe parcurs.