Scala Epworth
Scala Somnolenței Epworth este un chestionar utilizat de doctori cu scopul de a evalua gradul somnolenței diurne. Subiectul , care completează chestionarul, apreciază probabilitatea de a adormi în timpul zilei, în diferite situații.
A fost introdus în 1991 de Murray Johns din spitalul Epworth în Melbourne, Australia.
Chestionarul, inițial, a fost creat pentru adulți, dar a fost utilizat cu succes și pentru adolescenți. Versiunea creată pentru copii și adolescenți a fost un pic modificată ceea ce privește activitățile în care sunt implicați aceștia.
Somnolența diurnă poate fi un semn al tulburărilor de somn. Chestionarul nu doar ajută diagnosticarea unei tulburări de somn, dar și monitorizează răspunsul organismului la tratamentul întreprins, în caz de existența acesteia.
Cuprinsul chestionarului
Chestionarul presupune interogarea subiectului, și anume – rata de probabilitate de a adormi, pe o scară de la 0 la 3 pentru 8 situații diferite, posibile în viața de zi cu zi.
Activitățile incluse în chestionar:
Acest chestionar descrie diferite activități și poziții, ce influențează asupra predispoziției persoanei de a adormi. Se estimează probabilitatea de a adormi în cadrul activităților incluse în rutina zilnică.
La final se obține scorul, care este de la 0 la 24.
Interpretarea rezultatelor
Chestionarul a fost gândit ca un test standardizat.
Rezultatele se anunță subiectului, numai după ce au fost analizate.
Tulburări ce pot fi indicate de Scala Epworth:
Acumularea a 11 puncte și mai multe pe scala Epworth , indică somnolență diurnă excesivă. Afecțiuni reprezentate de somnolență excesivă pot fi:
Scala Epworth nu este un instrument de diagnosticare a tulburărilor de somn, ci un test-screening ce permite somnologului să determine dacă este nevoie de o examinare mai detaliată a somnului, precum ar fi polisomnografia.
Calibrarea
Scala Epworth a fost validată primar în sindromul de apnee obstructivă în somn. Succesul a fost garantat în detectarea narcolepsiei sau hipersomniei idiopatice. Testul se repetă după realizarea terapiei CPAP pentru a putea documenta evoluția simptomelor. În narcolepsie, testul are o specificacitate de 100% și sensibilitate de 93.5%
Chestionarul STOP și STOP-Bang
Acest chestionar a fost inițiat de doctorul Frances Chung – profesor al Departamentului de Anesteziologie și Managementul Durerii la Universitatea din Toronto. Este membru co-fondator și fost președinte al Asociației de Anesteziologie și Medicină a Somnului. Iar în anul 2017, pentru a marca Ziua Anesteziologiei, lucrarea ce-i aparține, intitulată ,,Scorul STOP-Bang indică probabilitate crescută a apneei obstructive în somn,, – a fost aleasă pentru fi publicată printre cele 25 de articole publicate în Ziarul Anesteziologiei din Marea Britanie.
Pentru a implementa în practică testul STOP-Bang, Dr. Frances Chung a format echipa de specialiști în medicină pentru a studia eficiența testului în diferite grupe de populație, în cadrul Spitalului Western din Toronto. Această echipă este recunoscută la nivel național și internațional, fiind cei care contribuie la realizarea studiului practic în apneea obstructivă în somn, somn și durere.
Descrierea testelor STOP, STOP-Bang
Sforăitul, oboseala, apnea, creșterea tensiunii arteriale – STOP
Sforăitul , oboseala, apnea, tensiunea arterială crescută și indicele masei corporale crescut, vârsta, genul, circumferința gâtului – STOP Bang
Acestea sunt chestionarele dezvoltate la necesitatea de a avea un instrument de screening la nivel preoperator.
Chestionarul STOP include 4 întrebări relaționate cu sforăitul, oboseala, apnea și tensiunea arterială crescută.
Chestionarul STOP-Bang include cele 4 întrebări din testul STOP , iar adițional – 4 întrebări demografice.
S (snoring) – sforăit
T (tired) – oboseală
O (observed apnea) – observarea opririlor de respirație în somn
P (pressure) – tensiunea arterială crescută
B (body mass index) – indicele masei corporale
A (age) – vârsta
N (neck circumference) – circumferința gâtului
G (gender) – genul
În total testul include 8 întrebări cu răspuns scurt (Da/Nu), cu trimitere la tabloul clinic al SAOS. Pentru fiecare răspuns pozitiv (Da) , scorul este de 1 punct. Astfel, totalul răspunsurilor pozitive se egalează cu 8 puncte.
Componentele chestionarului au fost selectate pe baza analizei răspunsurilor oferite de 14 candidați la studiu, întrebările proiectate astfel încât să reflecte simptome
precum: sforăitul, oboseala zilnică, opriri de respirație și tensiunea arterială crescută.
Pacienții apreciați cu un scor între 0-2 puncte se consideră a fi supuși unui risc minim de a avea apnee obstructivă în somn.
Pacienții apreciați cu un scor între 3-5 puncte se consideră a fi supuși unui risc mediu de a avea apnee obstructivă în somn.
Pacienții apreciați cu un scor între 6-8 puncte se consideră a fi supuși unui risc înalt de a avea apnee obstructivă în somn.
Dat fiind că acest test s-a demonstrat a fi eficient, accesibil și sensibil; el este pe larg utilizat printre pacienții cu diferite afecțiuni (mentale, renale, cardiovasculare, metabolice etc.), pacienți chirurgicali, femeile gravide, șoferi de curse lungi.
Calibrare
Acesta a demonstrat nivel de sensibilitate moderat-înalt (65,6%) și specificitate (60%) în detectarea SAOS (indicele AHI > 5) la pacienții chirurgicali. În cazul SAOS grad moderat spre sever (AHI> 15) sensibilitatea și specificitatea testului este de 74 % și respectiv 53%. În cazul SAOS grad sever (AHI >30), sensibilitatea testului – 80% și specificitatea – 49%.
Chestionarul Berlin
Acest chestionar a fost creat prin intermediul unui sondaj validat de pacienți, scopul căruia este de a identifica Sindromul de Apnee Obstructivă în Somn.
A fost propus în anul 1998 la o conferință medicală din Berlin, Germania, de un grup de doctori practicieni și cercetători în somnologie.
Acest chestionar își propune :
Cuprins
Acest chestionar include 11 întrebări divizate în 3 categorii.
Întrebările oferă informații despre sforăit, somnolență sau oboseală; prezența obezității și hipertensiunii arteriale.
Primele 5 întrebări țin de anamneza sforăitului. Următoarele 3 – despre somnolența diurnă (1 fiind despre somnolența la volan) și 1 întrebare despre hipertensiunea arterială și/sau despre indicele masei corporale.
Pentru a obține o probabilitate înaltă pre-test, respondenții erau considerați la un risc înalt de a avea SAOS dacă 2-4 întrebări din prima categorie erau pozitive, ceea ce indica:
Categoria 1: sforăit persistent (adică mai mult de 3-4 ori pe săptămână; sforăitul auzindu-se în camera vecină) sau/și apnee persistentă (mai multe de 3-4 ori pe săptămână sau în fiecare zi)
Categoria 2: Somnolență persistentă (mai mult de 3 ori pe săptămână), sau/și persoana adoarme în timp ce conduce mijloc de transport.
Categoria 3: prezența HTA sau IMC mai mare de 30 kg/m
Dacă respondenții aveau răspunsuri pozitive la 2-3 categorii din chestionar , se considera că erau supuși unui risc înalt de a avea SAOS.
Subiecții care nu prezentau simptome cronice sau erau incluși doar în prima categorie- se considerau ca fiind supuși unui risc minim de a avea SAOS.
Calibrarea
Sensibilitatea testului variază între 54 %- 86%, iar specificitatea variază între 43%- 87% printre pacienții care beneficiază de asistență medicală primară. Performanța acestui chestionar variază de la un grup de pacienți la altul. Acest test nu a fost validat pentru a fi utilizat în cadrul grupului de pacienți chirurgicali și la vârstnici (prevalența SAOS fiind în creștere)
Concluzii
Similar chestionarului STOP, acesta a demonstrat un nivel moderat-înalt de sensibilitate pentru screening-ul SAOS.
Referințe:
Nullam quis est quis sem facilisis ornare ac eget arcu. Nullam quis.
Nullam quis est quis sem facilisis ornare ac eget arcu. Nullam quis.
Nullam quis est quis sem facilisis ornare ac eget arcu. Nullam quis.
© 2019, SOMN DULCE. Toate drepturile rezervate.
Developed by RTS
Developed by RTS
© 2019, SOMN DULCE. Toate drepturile rezervate.
