Sforăitul este un fenomen comun, o problema socială care a devenit în timp o problemă medicală, un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Sforaitul este zgomotul produs prin vibrația părților moi ale faringelui și edemul acestora,  care apare în timp ce dormi.  Poate apărea în orice stadiu al somnului.

Aproximativ jumătate dintre oameni sforăie la un moment dat în viața lor. Sforăitul este mai frecvent la bărbați, deși multe femei sforăie. Aproximativ 40% dintre bărbații adulți și 24% dintre femeile adulte sunt sforăitori obișnuiți. În multe cazuri oamenii nu-și dau seama că sforăie. Sforăitul poate provoca, de asemenea, gura uscată, iritare sau dureri în gât la trezire.

Sforăitul ușor nu poate perturba calitatea generală a somnului. Sforăitul intens poate fi asociat cu apneea obstructivă în somn, o tulburare gravă  a somnului și un factor de risc pentru maladiile inimii, accidentele cerebro- vasculare, diabet zaharat și multe alte probleme de sănătate. 

Sindromului de apnee obstructivă reprezintă cea mai comună tulburare de somn, în care fluxul de aer prin sistemul respirator superior este blocat sau întrerupt, ceea ce îngreunează foarte mult respiratia.

caracterizată prin episoade recurente de colaps al căilor aeriene superioare în timpul somnului. Aceste episoade se asociază cu desaturări recurente ale oxihemoglobinei și cu treziri din somn.

Cauzele sforăitului sunt variate:

• scăderea elasticității mușchilor gâtului, care se accentuează în somn, când muschii se relaxează, cauzat de cele mai multe ori de vârsta înaintată, consumul de alcool înainte de somn și unele medicamente sedative
• obezitatea şi dormitul pe spate sunt alte două cauze pentru care ne putem trezi noaptea de la propriul sforăit
• deprivarea de somn crește hipotonia musculară.
• obstrucție nazală, care crează turbulențe la intrarea aerului- deviație de sept nazal, cornete nazale hipertrofiate, polipii nazali
• blocarea căilor aeriene superioare în urma unor infecții și a răcelilor netratate, alergiile,  rinită cronică

Sforait vs. Apnee în somn

Sforăitul poate fi un simptom al apneei obstructive de somn, dar nu toate persoanele care sforaie au sindrom de apnee in somn. Apneea obstructivă de somn este o tulburare gravă de somn care vă determină să încetați temporar să respirați când dormiți. Dacă sunteți obosit în mod regulat în timpul zilei, chiar dacă ați dormit suficient sau dacă sforăitul este asociat cu sufocare sau gâfâit, este posibil să aveți apnee în somn. Un medic de somn este instruit pentru a detecta și diagnostica apneea de somn folosind un studiu de laborator în laborator sau testarea somnului la domiciliu. Apneea de somn este gestionabilă utilizând mai multe abordări, inclusiv CPAP (presiune continuă pozitivă a căilor respiratorii), terapia aparatului oral și intervenția chirurgicală.

Uneori gâtul se poate închide în mod repetat în somn, epizoadele de sforăit fiind întrerupte de pauze respiratorii numite apnei ( o apnee = o pauză respiratorie).

Ziua pacientul poate acuza:

• Somnolență diurnă excesivă
• Oboseală
• Uscăciune în cavitatea bucală (matinală)
• Cefalee matinală
• Iritabilitate, schimbări de dispoziție
• Dificultate în concentrare

Mituri legate de sforăit:

• Sforăitul indică un somn profund. Ba din contra. Respirația zgomotoasă cauzează întreruperea somnului și îl face pe cel ce doarme să rămână în stadiile superficiale de somn. 
• Este de fapt un semn că corpul luptă pentru a respira.
• Toți sforăie, așa că e normal.
• Chiar dacă sunt mulți sforăitori, aceasta nu e deloc normal. 

Ce simțim noaptea?

În timpul somnului, mușchii gâtului, palatului moale, limba se relaxează și pot bloca parțial trecerea aerului prin caile aeriene superioare. Aceasta creează o rezistență la trecerea aerului, cu vibrația țesuturilor și formarea respirației zgomotoase la inspir, de intensitate variabilă.

Grav este atunci când partenerul observă pe lângă sforăit, și pauze respiratorii, iar persoana se trezește cu senzația de înecare sau de sufocare în timpul somnului. Astfel, colabarea căilor aeriene duce la scăderea repetată a conţinutului de oxigen în sânge (desaturări) şi treziri scurte repetate (microtreziri) ce duc la fragmentarea somnului, somnolență diurnă, grave complicații cardiovasculare și metabolice. 

Simptome

Simptomele în sindromul de apnee obstructivă pot fi clasificate în:

• Simptome sesizate de partenerul de somn
• Simptome resimțite de pacientul însuși

Sforăitul însoțit de perioade cu apnee – raportat la timp de partenerul de somn, poate contribui la stabilirea unui diagnostic timpuriu. Tipic, aceste simptome sunt mai vizibile în poziție decubit dorsal (pe spate) sau după consumul de alcool. Disfuncția căilor aeriene superioare în apneea obstructivă prezintă o evoluție progresivă începând cu sforăitul – datorită căruia trauma mecanică și fluxul de aer micșorat care ajunge în căile aeriene lezează țesutul acestora. 

Astfel, pacientul este afectat și el resimte lipsa de oxigen din timpul nopții pe parcursul zilei:

• somnolență
• adoarme fără ca să-și dea seama
• vigilența scade
• se afectează starea psiho-emoțională (apare depresia)

Noaptea pacientul poate acuza:

• Apnee
• Sforăit
• Episoade de sufocare
• Privarea de somn, cu dificultate de a-l relua
• Sete nocturnă
• Transpirații nocturne
• Impotență
• Hipersalivație
• Reflux gastro-esofagian

Care sunt efectele în timpul zilei?

Unul dintre rolurile principale ale somnului este acela de a ne regenera și reîmprospăta întreg organismul. Când dormi, tot corpul tău se relaxează și se pregătește pentru o nouă zi. În cazul unui somn întrerupt de sforait,  nivelul de concentrare scade, iritabilitatea crește.

Ai tendința de a fi mult mai dezechilibrat din punct de vedere emoțional, ești mult mai predispus la anxietate și depresie. Dacă dormi puțin sau ai un somn agitat, este posibil sa experimentezi stări negative și pe timpul zilei, precum:

• Somn non-reparator (persoana se trezește obosită de parcă acuma s-ar culca)
• Somnolență la volan sau în timpul activităţilor riscante, fatigabilitate
• Confuzie matinală
• Cefalee matinală, senzație de uscăciune în gât
• Vigilență scăzută
• Hipertensiune
• Reflux gastro-esofagean
• Disfuncții ale aparatului genital
• Deficit cognitiv (afectarea memoriei și activității intelectuale)
• Neproductivitate – la muncă, la evenimente sociale

Care sunt efectele pe termen-lung?

Unii vor evita călătoriile lungi cu trenul, autocarul, vacanțele in grup, vizitele la prieteni de frica să nu sforăie. Un studiu a demonstrat consecințele pe termen lung ce pot apărea la o persoana care are un somn superficial, întrerupt de pauze respiratorii:

• 29%- efecte negative asupra vieții sociale
• 37%- eficacitate scăzută la locul de muncă
• 37%- dificultăți de concentrare
• 47%- lipsă de energie
• 57%-dispute cu partenerul de somn
• 61%- iritabilitate în timpul zilei.

Sforăitul poate avea influență nu doar asupra persoanei cu probleme, dar și asupra celor ce o înconjoară, astfel creează un somn neodihnitor și partenerului de somn. 

Mai mult de atât. Pe termen lung, hipoxemia cronică și pauzele respiratorii provoacă afecțiuni cardiovasculare și diabet zaharat. Motivul principal este că pauzele respiratorii nocturne produc descărcări de adrenalină, efectele careia persistă şi diurn, ducând la creşterea persistentă a tensiunii arteriale, ceea ce induce în timp apariția hipertensiunii arteriale, insuficienței cardiace, accidentului vascular cerebral. De asemenea, în lipsa somnului se secretă o cantitate mai mică de insulină decât în mod normal, și în rezultat mai mult zahăr rămâne în sânge, ceea ce reprezintă diabetul zaharat.

Consecințe:

• Neurologice:
• Scade performanța cognitivă și funcția motorie
• Predispoziție la accidente cerebrovasculare (în special vârstnicii)
• Depresia
• Cardiovasculare 
• Hipertensiunea arterială, 
• Aritmii
• Infarct miocardic
• Metabolice
• Diabet zaharat 
• Obezitate
• Respiratorii
• Insuficiență respiratorie cronică

Astfel, pe lângă posibilitatea apariției acestor probleme de sănătate, privarea de somn calitativ poate modifica evoluția altor afecțiuni existente (spre exemplu ateroscleroza de diferite origini, tulburări de coagulare ale sângelui, diabet zaharat).